Un articol scris de Irina Toma
Pe parcursul ultimelor saptamani, mi-au rasunat in minte cuvintele lui Nelson Mandela: “I am the
master of my fate; I am the captain of my soul.” Crezand cu tarie ca nimic nu este intamplator si ca
aparitia acestor cuvinte in mintea mea pe fondul evenimentelor traite, nu sunt lipsite de insemnatate,
m-am asezat in fata calculatorului pentru a scrie cele ce urmeaza.
Primul insight referitor la cuvintele de mai sus s-a produs in timpul intalnirii de la Coaching Support
Group din luna martie 2012, cand Elena Capruciu ne-a provocat cu intrebarea “De ce sa facem
Coaching?” Motivele si raspunsurile la aceasta intrebare, desi nenumarate - atat din punct de vedere
al celor care profeseaza in domeniul coaching-ului cat si al celor care experimenteaza in calitate de
clienti – sunt prea putin diferite.
De ce spun ca motivele nu sunt cu mult diferite si de ce in mare parte sunt intersajabile? Pentru ca
inainte de orice suntem oameni, iar una din nevoile noastre cele mai mari este sa fim ascultati si
intelesi. Pentru ca avem nevoie sa ne impartasim gandurile si sentimentele celor care ne asculta
cu adevarat si nu ne judeca. Astfel, fie ca purtam sau nu palaria coach-ului avem nevoi comune.
Avem nevoia unui mediu sigur si luminos in care sa putem planta semintele de valoare ale ideilor si
planurilor noastre. Avem nevoie de soare (deschidere) si de apa (angajament) pentru ca semintele
sadite sa rodeasca. In spatiul de coaching, atat coach-ul cat si clientul sunt responsabili de
construirea si pastrarea acestui spatiu propice crearii si dezvoltarii.
Regasirea sinelui; atingerea obiectivelor; implinirea viselor; regandirea optiunilor; gasirea si onorarea
valorilor; depasirea limitelor; indepartarea blocajelor; celebrarea reusitelor; regandirea si depasirea
esecurilor; gasirea si mentinerea motivatiei sunt doar alte cateva exemple de motive pentru care sa
facem coaching.
Revenind la cuvintele revelatoare de la inceputul articolului, pot sa va spun ca ceea ce cred
cu adevarat este ca acestea reprezinta esenta coaching-ului. Acest proces pune sub lumina
reflectorului tocmai aceste vocabule, care stau la baza oricarui rezultat. Desi sub alta forma,
exprimat, acest indemn a fost primul lucru valoros invatat din procesul de coaching. Fiind deschisi si
convinsi de faptul ca intr-adevar suntem stapanii sortii noastre si capitanii sufletelor noastre, putem
realiza cu usurinta ceea ce ne propunem si putem culege roadele semintelor sadinte.Rolul unui
coach este de a insoti clientul in periplul cautarilor; de a-i servi ca felinar pe drumurile intunecoase si
de a celebra reusitele acestuia.
Rolul clientului este acela de a crede in el insusi; de a trai intens fiecare actiune; de a-si respecta
angajamentul fata de el insusi si de a crede in propria partitura. Notele sunt deja pe portativ si de noi
tine sa la gasim oranduirea optima pentru a lansa o capodopera.
Coach-ul nu este dirijorul, ci doar orchestra care te acompaniaza in concertul tau.
Astfel, indiferent de motivul tau, iti recomand calduros sa experimentezi coaching-ul si SA CREZI ca
tu esti stapanul sortii tale si capitanul sufletului tau!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu